Azi am mers prin ploaie…

rain

Cand eram copil faceam foarte des acest lucru, era o senzatie atat de placuta sa mergi pe ploaie in timpul verii incat nu as fi intrat in casa, numai ca bunica vigilenta intotdeauna iesea in tocul usii si striga dupa mine cat o tineau plamanii. Gandul ei era bun, sa nu racesc, dar eu nu o ascultam…

In ultima perioada a fost o caldura insuportabila (mai ales pentru mine care sunt nascut iarna), iar azi, dupa multe zile toride a venit ploaia si pe la noi in oras. Am plecat de la servici asa de fericit ca ploua, cu amintirile de cand eram copil in gand si am mers prin ploaie, fara sa imi pese ca imi ud hainele, fara sa imi pese ca pot sa racesc, ci doar cu gandul ca revin la copilarie, la senzatia placuta a unei ploi de vara.

Desi toti oamenii se plang de caldura, azi am vazut o multime care nu au stiut sa se bucure de ploaia venita in vizita, toti cu umbrele dupa ei, altii care nu aveai foarte grabiti sa gaseasca adapost, numai eu mergeam agale fara sa imi pese de nimic. Uneori oamenii uita sa se bucure de micile placeri pe care ti le poate oferi viata, poate prea grabiti, prea ingrijorati pentru ziua ce urmeaza, dar eu sunt fericit astazi pentru ca am avut ocazia sa retraiesc una dintre placerile copilariei.

4 Comments

  1. Uite ca si eu imi aduc aminte de o ploaie torentiala care ne-a prins la tara in padure, foarted eparte de casa. A fost bestiala, poate cea mai tare amintire legata de ploaie.

    Reply
    • Fain, am mai patit si eu d’astea in copilarie, numai ca eram pe bicicleta si ma intorceam de la balaceala :)

      Reply

Leave a Comment.