Amintiri din copilarie v2.0…de Kriogen

V-am mai spus că nu am fost un copil tocmai cuminte nu? Ei bine, să vă mai zic o trăznaie făcută de mine în copilărie.

Aveam vreo 14 ani şi eram la Băicoi (nu e o jignire, e un oraş în Prahova) cu tata. Adoram să merg cu el la diverse lucrări, el fiind macaragiu la sonde de petrol. Iubeam tot ce ţinea de construcţii, de maşinile mari cu care se construiau lucruri şi fiind împătimit, nu ratam nici o ocazie să merg cu el la lucrări. El fiind cazat în orașul respectiv, am mers cu el.

Ca şi copil…îţi faci repede prieteni şi ieşi afară să te joci, chiar dacă nu pentru mult timp, căci nu stăteam decât o săptămâna acolo. Într-una din zile, am ieşit cu prietenii la joacă. În faţa blocului unde stăteam cu tata, era o piaţă. Şi cum eram noi copii, ne jucam pe acolo. Eu mai năzdravan, am zis să mă urc pe una din acele construcţii de beton pe care pieţarii îşi puneau ziua legumele şi fructele la vânzare pentru trecători. Ce nu am observat eu, era că pe suprafaţa construcţiei de beton, erau ceva cioburi. Şi cum eu eram un prichindel şi mă cam chinuiam să mă cocoț pe ea, am pus un genunchi acolo. Când colo…surpriză, mi-a intrat un ciob relativ mic în genunchi. Evident că am ţipat din toate corzile vocale şi evident că piaţa fiind chiar în faţa blocului, m-a auzit tata.

A venit repede că un leu căruia îi chinuie cineva puiul să vadă ce se petrece, pregătit oricând să sfâşie tot ce îi apărea în cale. Când colo…puiul mai prostuţ fiind, ţipa că un tont datorită neglijenţei lui. Evident, imediat m-a luat în braţe şi m-a dus în casă, eu ţipând că un tembel. Mă pune repede pe canapea, se uită la rană şi vede ciobul. Ia repede o pensetă hotărât să-l scoată. Eu …încăpăţânat cum eram(încă sunt) ţipam şi mai tare când îl vedeam ce vrea să facă. Mă durea întradevăr, dar când eşti copil, ai tendinţa să faci o dramă totală dintr-o simplă zgârietură. Cum a văzut că nu se înţelege cu mine, a hotărât să mă ducă la spital.

Acolo…un medic foarte calm de felul lui m-a întâmpinat. Evident, a fost calm până când m-a întâlnit pe mine, că doar nu mă lăsăm cu una cu două pus pe targă să îmi scoată ciobul în condiţii normale. În încercarea lui de a scoate ciobul, eu mai tâmpiţel, i-am dat un picior fix…unde doare pe orice bărbat. Tata văzând asta, nu s-a putut abţine şi mi-a tras un dos de palmă să mă liniştească, lucru care s-a şi întâmplat. După mult ţipat şi plânset, ciobul a fost scos, iar eu oarecum eliberat de durere. Mi-a tras repede 2 copci, m-a bandajat şi m-a trimis acasă.

Acum stau şi mă gândesc….oare dacă exista o cremă ca Bionect, mai treceam eu prin chinurile de a fi cusut? Eu nu cred, tocmai de aceea, având în vedere că acum există aşa ceva, cu siguranţă nu o să îmi lipsească din casă când voi avea proprii mei copii. Nu de alta, dar eu vreau să evit drama pe care o vor face atunci când se vor zgâria, tăia sau arde pentru că nu înţeleg atunci când le explici că pe soba nu trebuie să pui mâna.

Ca bonus, Bionect are o campanie pe Facebook, unde puteți câștiga o cremă sau un spray. Eu zic să vă bagați, mai ales dacă aveți copii năzdrăvani ca mine !

Sincer acum, voi nu aţi face la fel?

4 Comments

    • Pai cum asa? Inseamna ca a trecut ceva vreme de cand nu mi-ai mai vizitat blogul. Oricum, sper ca ti-a placut ce ai gasit aici mai nou si eventual sa revii :)

      Reply

Leave a Comment.